dau la pedala


Dupa ce ieri mi-a cantat ploada toata ziua che che che, de m-a umplut de energie pozitiva, am zis ca astazi sa continuu peripetiile unei mame batrane si nebune, si sa plec cu bicicleta de-acasa.
Cred ca am mai spus ca eu stau fix in varful unui deal. La coborare a fost palpitant pe piatra cubica, de ma intrebam zdranganind din toate incheieturile, de ce naiba nu mi-am cumparat mai intai casca, inainte sa experimentez cu bicla la vale.

Am bicicleta asta de vreo 3-4 luni cred, dar nu m-am plimbat cu ea decat prin curte, ca mi-a fost frica. Are 3 frane si 7 viteze, deci teoretic orice bou poate s-o incalece si sa plece cu ea la deal sau la vale, numa’ io nu. Ca deh, ma si vedeam cu creierii intinsi pe vreo bordura, si pe fiica-mea orfana de mama. Dar sa revin la plimbarea de azi-dimineata.

Era 5 jumate dimineata. Strazile la fel de pustii ca si la 7 seara, deci nimic nou. Era superb afara, de la mine de sus se vedea ceata in vaile micute de jur-imprejur. Undeva departe si pe trei sferturi ascuns de ceata, rasarea soarele.
Eram treaza de la 2 jumate, asa ca la 5 dimineata eram fresh, gata de orice. Inclusiv -dupa cum am zis- sa plec cu bicla fara casca.

Pasarelele ciripeau, cateva raze de un roz-portocaliu se reflectau in ferestrele caselor, iar eu coboram in viteza pe dealuri. Nu se compara cu datul cu placa, sau cu schiurile sau cu ski-jetul, dar e fun. Mi-a placut. Atata doar ca pana jos am inghetat bocna, cred ca am avut ceva viteza.

Cand mi-am luat inima in dinti sa ma intorc acasa, evident ca ma asteptau toate dealurile alea pe care trebuia sa pedalez. Si incep sa pedalez. Si pedalez eu asa, cam o treime din distanta, pe una din portiunile cele mai belite. La un moment dat mai aveam putin si cadeam pe-o parte, cum cad aia in desene animate.
Ma dau jos si incep sa imping animalul la deal. Norocul meu este ca e una d-aia usoara, deci n-a fost deloc un efort. Am impins deci inca o treime din drum, iar pe ultima treime m-am urcat iar pe bicla, fiindca panta nu mai era chiar atat de abrupta. Am ajuns acasa cu picioarele tremurande, mi-am luat un pahar cu lapte si o chifla mozolita cu gem. Mi-e tare teama ca din fotoliul asta nu ma mai ridic nici ca sa ma duc la baie, in urmatoarele ore. Am sa mor de foame si cu bashica plina aici, da’ de miscat nu ma mai misc.

Probabil ca maine voi face fix acelasi lucru, in speranta ca pana vineri reusesc sa ma tonific un pic, sa nu rada naibii aia de mine, ca-mi tremura gleznele de caprioara.

Anunțuri

2 responses to “dau la pedala

  1. Sa faci niste poze cu peisajul ,strazile cand ai timp. . .cred ca arata super dupa cum ai povestit si dupa cum mi-am imaginat eu. 🙂

    • 🙂 am sa fac, dar sa stii ca arata ca centrul vechi al Brasovului. Toate strazile cu exceptia strazii principale din centru, sunt in panta.
      Casele sunt aproape toate, foarte vechi si foarte bine intretinute.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s